© Ajunul Craciunului

      Ok...iata-ne ajunsi si pe 24 decembrie 2010. E ajunul Craciunului, stau la calculator cu bradul impodobit si luminand langa mine si,ma gandesc la ceea ce o sa fie maine. Da, maine e Craciunul. Nu stiu,cand eram mai mica spuneam mai cu entuziasm propozitia aia,dar acum nu ma mai simt asa de bine dispusa.
     Mosu imi pare rau sa spun dar nu exista! Pacat,ar fi fost chiar amuzant sa stii ca exista un batranel care sta in Laponia si face cadouri pentru toti oamenii din intreaga lume, ajutat de spiridusii sai cei harnici. Chiar daca ar fi existat,cum naiba ajungea el la toate casele din lume intr-o singura noapte?! o_O
     Ma rog, revenind la ceea ce vroiam sa spun initial,maine va fi ziua de Craciun (una dintre cele 3). Stiu intocmai ce voi face, deci nu va fi o mare surpriza in ceea ce priveste activitatea mea de maine.
     In ceea ce priveste cadourile...hmm sincer spun,nu ma astept la nimic. De ce? Pentru ca nu mai vreau nimic de Craciunul asta. Toti ma intrebau:"Ce iti doresti de Craciun?",iar eu le-am raspuns ca un mare si calduros NIMIC. E ciudat din partea mea faptul ca nu vreau niciun cadou de Craciun, pentru ca,in mod obisnuit as fi vrut toate cadourile posibile de pe planeta.Nu stiu cum sa zic,dar nu mai simt Craciunul asa cum il simteam cand eram mica. Ba din contra, cu siguranta voi primi o bluza sau un parfum maine de Craciun si un calduros"Craciun Fericit!". Nu zic, gestul conteaza si chiar ma bucura,insa parca as avea nevoie de un nou inceput ca sa ma bucur din nou de Craciun cum o faceam demult.
     Oricum,Craciun fericit tuturor si tot ce va doriti! >:D<
     Merry Christmas everyone!

                                            

© Trip to the Dracula`s castle

   Weekend-ul asta am fost cu clasa intr-o excursie la Bran. Toate bune si frumoase[m-am trezit de la 6 jumate ca sa plecam la 8 din parcarea de la Kaufland ],autocarul a plecat si incepea drumul cel lung spre Bran. Gandul numai la serpentinele alea ma facea sa borasc,insa din fericire am scapat ieftin si nu mi-a fost rau .
   Ajungand mai intai la Campulung,la cofetaria "Iepurasul" ( unde mai fusesem si atunci cand am plecat in banchet ),am inghetat putin de frig pe afara,asteptandu-i pe "copilasii" de clasa a cincea sa bage in ei prajituri cu crema multa . [Nu pot sa inteleg niciodata cum dracu de lor nu li s-a facut rau dupa ce s-au indopat de la cofetarie la ora aia a diminetii... ].
   Apoi autocarul pleaca si nu se mai opreste decat o singura data,ca sa facem poze in zapada .Mi-era al dracului de frig,dar ce mai conta,oricum peisajul era genial.
   Ajungand la pensiunea care s-a numit "Dumbrava minunata" , [ ,nu ma pot abtine],ne-am cazat fiecare in camere si apoi am frecat menta . Spun asta pentru ca,au hotarat sa nu mergem la Castelul Bran de sambata,ci duminica,iar sambata sa frecam menta prin pensiune.
   Apoi,ne-am apucat sa facem de mancare,gratar,alea alea ,si am si mancat cu ocazia asta. [Nu uit sa precizez faptul ca desi,au fost foarte multe manele,s-a pus si Kamelot,Metallica,Guns `n roses,Cargo,etc.,deci a fost ok pe la sfarsit cand a venit si randul rockului,chiar daca plecase jumatate din sala spre camere cand s-a auzit muzica rock in boxe .] Da ce conteaza,eu m-am simtit bine.
   Noaptea a trecut repede,desi am dormit prost,mi-a fost frig si am tot auzit zgomote pe hol,pentru ca nu aveau stare colegii mei si se fataiau pe scarile alea de mi-au sunat capacele.
   De dimineata m-am trezit destul de prost,dar mi-am revenit repede.
   Ei,si acum vine partea interesanta. : VIZITA IN CASTELUL GROAZEI!
   Daaaa..de cand asteptam sa intru. Recunosc ca nu mai fusesem niciodata acolo,deci a fost pentru prima oara si pot sa spun ca a fost genial de infricosator. :
   Eu,Alex,Bianca,Denisa si Catalina am decis sa intram primii[proasta idee]:
   Am pasit cu teama in incaperea stramta si intunecoasa,si am dat de primele efecte speciale..O chestie ca un fel de pod care te facea sa te dezechilibrezi. Mergand mai departe,tinandu-l pe Alex de mana [asta pentru ca faceam pe mine de frica ],a inceput TEROAREA.
   Sunete dubioase se auzeau,podeaua era ciudata de te scufundai in ea [cred ca erau si niste serpi pe acolo,bine,artificiali ca doar nu adevarati,dar ce sa vad eu ca eu nu mai vedeam decat drumul spre iesire],un ciudat care scotea mana si gemea ca si cum i-ar fi bagat cineva o sabie in inima si un nene care avea capul pus pe un manechin careia i se vedeau matele. Remarca mea la vederea acestiu specimen a fost:"E mort...sau nu e mort? " .
   Dupa chestia asta,Bianca a inceput sa ma stranga de mana si sa urle,iar de fiecare data cand urla ea urlam si eu ca ma speria mai mult ea decat ceea ce era inauntru.
   Ajunsi la final,ne astepta un nene cu o masca pe fata,imbracat tot in negru.Cred ca vroia sa fie Moartea...Am inchis ochii ca deja credeam ca o sa mor acolo [ ] si am trecut pe langa el,sperand ca nu ma vede.
   Asa e,nu m-a bagat prea mult pe mine in seama,insa pe Bianca a luat-o la ochi:
     Bianca:"Aaaaaa!! Gata,lasa-ma,deci te rog PLEACA"
[fiti atenti replica din partea lui]:
     El:"Da unde sa plec?"
   M-am grabit sa urc scarile alea de care ma tot loveam si nu reuseam sa urc o treapta,ca eram prea ocupata sa tip [ ] si am simtit cum cineva ma trage de picior. Eh,pana acolo mi-a fost.
   Am bagat frate o fuga tipand si dand din maini ca in filmele horror,iar in spatele meu Bianca imi urma exemplul.
   Apoi,ajungand la colegele care se uitau ingrozite la mine in ce hal am putut sa ies de acolo,m-au luat in brate si incercau sa ma calmeze,dar eu bineinteles tremuram si radeam ca proasta .
   Si urmeaza deznodamantul: tipul ala care ma luase de picior iesise dupa noi. Am fugit mancand pamantul,desi n-aveam niciun motiv sa mai fug.
   Calmandu-ma si zicand ca mai vreau mai vreau,am mers si mi-am cumparat o cana cu Dracula pe care scrie:"TRANSILVANIAN COCKTEIL: 50ml blood type A,20ml blood type 0,for low fat use vegetarians!",un tricou negru pe care scrie:"Princess of darkness" si e o poza cu un vampir si sange,o chestie de pus la gat cu craniu,si o bratara.


                Recunosc ca mi-a placut la nebunie sa ma sperii ca fraiera de efectele alea speciale si sa merg la Castelul Groazei. Sper sa mai trec pe acolo cat de curand.

©The demons inside

   Fiecare dintre noi are un demon ascuns. El traieste undeva inauntrul sufletului nostru,in cele mai adanci locuri,de care nici noi nu stiam ca exista.
   Unii oameni isi descopera demonii inca din copilarie,cand devin agresivi,impulsivi si vulnerabili la orice gest din partea celorlalti. Nu va ganditi ca vorbesc aici de un demon din Iad,sau vreo entitate mai stiu eu de pe unde.Nu! Este vorba de noi,oamenii ca niste persoane fizice care existam pe pamantul asta si suntem si ingeri si demoni in acelasi timp.
     Astazi,stand in fata mormantului bunicului meu si ascultandu-l pe preot cum dezleaga coliva pentru ca bunica mea sa o duca la Biserica,am auzit o propozitie interesanta in ceea ce spunea preotul:" Caci nu exista om viu care sa nu greseasca,numai Tu esti fara de pacate." Si are dreptate,ca om e imposibil sa nu gresesti. Atata timp cat traiesti intr-o lume plina de persoane care se gandesc doar la binele lor si unde banul este elementul de baza si motivatia pentru care oamenii traiesc,atunci nu poti sa nu pacatuiesti. Pacate sunt de tot felul...
   Revenind insa la ceea ce vroiam sa zic initial, demonii ascunsi in noi sunt de fapt celelalte fete ale nostre pe care noi nu vrem sa le aratam si celorlati.O persoana amabila cu toti,prietenoasa si darnica probabil ca ascunde inauntrul ei un demon plin de egoism si rautate. Din fericire,sufletul ei care este probabil unul bun reuseste sa invinga demonul dinauntru. De aceea eu consider ca noi,oamenii,suntem capabili sa ne stapanim demonii si sa fim constienti de reactiile noastre.
    Consider ca,cel mai bine poti vedea demonul dintr-o persoana cand este nervoasa. Atunci  cu siguranta ca il vei putea observa in toata splendoarea. De multe ori,eu insami mi-am dat seama ca inauntrul sufletului am un demon care iese din "cusca" atunci cand simt ca cerul imi cade in cap. Unele persoane tipa,devin agresive,sunt impulsive si nu te poti intelege cu ele,altele [cum este si cazul meu] incep sa planga de nervi si apoi sa ridice totusi tonul daca mai este nevoie. Demonii dinauntru sunt diferiti la fiecare persoana in parte.
    Imi amintesc de cate ori am vazut-o pe prietena mea cea mai buna enervandu-se.Sau parintii mei...Sunt destule momente in viata pe care le petreci alaturi de niste persoane care isi pot dezvalui imediat demonul daca ceva nu merge cum isi doresc respectivele.
   Chiar si asa,sustin din nou afirmatia ca putem controla acesti demoni prin vointa si prin "adunare de sine".Desigur,e greu sa te controlezi atunci cand simti ca o fiinta sau un anume lucru te enerveaza ingrozitor. Impulsivitatea este cel mai adesea caracteristica principala a demonilor.Oamenii reactioneaza din impulsuri pe moment,astfel distrugand anumite lucruri care poate erau importante.
   Dupa ce nervii dispar,demonul se retrage din nou in "cusca" sa intunecata,asteptand sa se iveasca o ocazie ca sa se poata desfasura din nou. Apoi iti dai seama probabil,cat de mult ai gresit,sau nu,lasand demonul dinauntru sa iasa. Nu cred ca exista cineva care il poate controla inainte sa iasa la iveala,insa cu siguranta exista persoane care il pot opri la timp.
   Demonul dinauntru suntem de fapt noi,partile noastre rele,tot ce nu suntem[poate ce am fost intr-o alta viata] si tot ce nu trebuie sa iasa la iveala din noi.:)

©Amintiri din copilarie.[clasele V-VIII]The last part.

A trecut ceva timp de cand n-am mai scris un post,insa am fost ocupata in ultima vreme.Aseara de exemplu am fost la bal.[porcarie mare dar sa speram ca la cel din Odobescu va fi mai frumos].Oricum sa trecem la subiect.
Clasa a VIII-a



Clasa a opta a fost si frumoasa dar si urata.Frumoasa pentru ca am devenit mai uniti si urata deoarece a fost ultimul an de scoala generala.Probabil ca daca ar fi acum sa ma intorc nu cred ca ar mai fi la fel..Inceputul a fost in forta in ceea ce priveste invatatul,fiindca diriga ne-a tot chemat la pregatiri si chiar si-a dat silinta sa facem ceva.Nu o sa uit probabil niciodata cat de mult s-a straduit femeia asta sa ne invete si sa luam note cat mai bun.Si se pare ca i-a iesit.Datorita ei am luat cu totii note mari la Evaluarea Nationala de la Romana.

Lasand la o parte invatatul,care a fost destul de chinuitor,amintirile amuzante au fost si in clasa a opta la fel ca in celelalte clase.
Cum iarna a venit repede anul trecut [nu ca anul asta cand suntem in noiembrie si e o caldura afara...o_O],eu si Andreea am inceput sa bantuim prin weekenduri pe afara pe frig.Nu conta ca ningea si ca ne inghetau cracii in cizmele alea subtiri.Momentul conteaza.Imi amintesc cum stateam pe pod si mancam chipsuri Lays Paprika si dintr-o data apare un catel:
    Andreea:"Asta ce vrea ma? "
     Eu:"Awww..ce adorabil e."
    Andreea:"Hai sa ii dam un nume. "
    Eu:"Hmmmm..cum sa se numeasca?"
   Andreea:"Ryuk! Ca e negru si seamana."
   Eu:"Binee..Ryuk ramane.Ryuuuuk ia si tu un chips."
      Eram 2 ticnite care stateam afara in expo pe frig si mancam chipsuri cu Ryuk.Cand ma gandesc acum imi vine sa plang si sa zambesc in acelasi timp,pentru ca a fost frumos.
     La scoala pai,n-o sa uit niciodata serile cand stigeau lumina in clasa inaintea orei de istorie sau de muzica si incepeam cu totii sa radem si sa dam unii peste altii pentru ca nimeni nu vedea nimic in bezna aia.
  Ada:"Nicoleta! Nicoleta unde esti???"
  Eu:" "
[Ada ducandu-se din greseala la Danut]
  Ada:"Tu nu esti Nicoleta! o_O Unde e Nicoleta?"

       Intr-o mirifica ora de tehnologie[mirifica bineinteles ca toate celelalte ore de tehno ] colegul nostru Catalin a spart din nou un geam,da lasa ca diriga nu s-a suparat.
       Momentul in care usa noastra s-a rupt ar trebui sa intre in istoria scolii nr.10,pentru ca ne-am pus pe peretele de afara o foaie,lipita cu scoci pe care scria mare:"ATENTIE N-AVEM USA!" SUPERB!
      Si pe langa asta,de fiecare data cand intra vreunu in clasa il si auzeai pe Cezar :"Baaa! Inchide usa,ai cumva casa in panta?"
    In martie la ziua lui Kyo a fost chiar dragut.Bineinteles ca n-am baut nimic pentru ca sunt fata cuminte si cand am baut o gura de sampanie au spus ca nu era Robbie Booble.O_o si stiam si eu ca nu e.
In aprilie din pacate am fost internata in spital,insa nu conteaza pentru ca m-am intors la fix pentru Evaluarile Nationale.
    Mergeam cu Andreea prin Trivale si repetam la romana.La un moment dat ne-am asezat pe o banca si spuneam fiecare specie literara in parte,ca doar diriga a zis sa mergem la padure sa ne relaxam inainte de examen.
    Examenele au iesit cu bine fiecare si cu totii am inceput sa ne gandim la banchet desigur.
    Banchetul l-am facut la Satic,intr-o pensiune superba.Ce sa zic,distractie ca doar au fost ultimele momente cand am mai fost cu totii impreuna,caci dupa ce ne-am intors deja nu mai eram o clasa.
    Probabil ca nu o sa uit niciodata anii astia si mereu o sa-mi fie dor de ei.




                                                                                                                            The End...