Fiecare dintre noi are un demon ascuns. El traieste undeva inauntrul sufletului nostru,in cele mai adanci locuri,de care nici noi nu stiam ca exista.
Unii oameni isi descopera demonii inca din copilarie,cand devin agresivi,impulsivi si vulnerabili la orice gest din partea celorlalti. Nu va ganditi ca vorbesc aici de un demon din Iad,sau vreo entitate mai stiu eu de pe unde.Nu! Este vorba de noi,oamenii ca niste persoane fizice care existam pe pamantul asta si suntem si ingeri si demoni in acelasi timp.
Astazi,stand in fata mormantului bunicului meu si ascultandu-l pe preot cum dezleaga coliva pentru ca bunica mea sa o duca la Biserica,am auzit o propozitie interesanta in ceea ce spunea preotul:" Caci nu exista om viu care sa nu greseasca,numai Tu esti fara de pacate." Si are dreptate,ca om e imposibil sa nu gresesti. Atata timp cat traiesti intr-o lume plina de persoane care se gandesc doar la binele lor si unde banul este elementul de baza si motivatia pentru care oamenii traiesc,atunci nu poti sa nu pacatuiesti. Pacate sunt de tot felul...
Revenind insa la ceea ce vroiam sa zic initial, demonii ascunsi in noi sunt de fapt celelalte fete ale nostre pe care noi nu vrem sa le aratam si celorlati.O persoana amabila cu toti,prietenoasa si darnica probabil ca ascunde inauntrul ei un demon plin de egoism si rautate. Din fericire,sufletul ei care este probabil unul bun reuseste sa invinga demonul dinauntru. De aceea eu consider ca noi,oamenii,suntem capabili sa ne stapanim demonii si sa fim constienti de reactiile noastre.
Consider ca,cel mai bine poti vedea demonul dintr-o persoana cand este nervoasa. Atunci cu siguranta ca il vei putea observa in toata splendoarea. De multe ori,eu insami mi-am dat seama ca inauntrul sufletului am un demon care iese din "cusca" atunci cand simt ca cerul imi cade in cap. Unele persoane tipa,devin agresive,sunt impulsive si nu te poti intelege cu ele,altele [cum este si cazul meu] incep sa planga de nervi si apoi sa ridice totusi tonul daca mai este nevoie. Demonii dinauntru sunt diferiti la fiecare persoana in parte.
Imi amintesc de cate ori am vazut-o pe prietena mea cea mai buna enervandu-se.Sau parintii mei...Sunt destule momente in viata pe care le petreci alaturi de niste persoane care isi pot dezvalui imediat demonul daca ceva nu merge cum isi doresc respectivele.
Chiar si asa,sustin din nou afirmatia ca putem controla acesti demoni prin vointa si prin "adunare de sine".Desigur,e greu sa te controlezi atunci cand simti ca o fiinta sau un anume lucru te enerveaza ingrozitor. Impulsivitatea este cel mai adesea caracteristica principala a demonilor.Oamenii reactioneaza din impulsuri pe moment,astfel distrugand anumite lucruri care poate erau importante.
Dupa ce nervii dispar,demonul se retrage din nou in "cusca" sa intunecata,asteptand sa se iveasca o ocazie ca sa se poata desfasura din nou. Apoi iti dai seama probabil,cat de mult ai gresit,sau nu,lasand demonul dinauntru sa iasa. Nu cred ca exista cineva care il poate controla inainte sa iasa la iveala,insa cu siguranta exista persoane care il pot opri la timp.
Demonul dinauntru suntem de fapt noi,partile noastre rele,tot ce nu suntem[poate ce am fost intr-o alta viata] si tot ce nu trebuie sa iasa la iveala din noi.:)
Suntem niste oameni dublicitari, jucam la dublu cu realitatea
RăspundețiȘtergereExact.
RăspundețiȘtergerechestia din mine se numeşte Astro şi când mă enervez plânge până nu mai poate şi apoi se izolează de restu.
RăspundețiȘtergereAstro? cum asa?
RăspundețiȘtergere